Voi termina, inainte de 21 mai a.c., a XII-a carte scrisa de baiatul asta, Éric-Emmanuel Schmitt (daca va intereseaza, ea se numeste “Femeia in fata oglinzii”).
Am auzit de el de la prietena unei prietene si mi-am zis – ca tot facea fata respectiva mare valva despre – sa incerc, sa vad cum si cat de bine scrie.
Asa am ajuns sa citesc 12 carti de el in patru luni de zile, un record spatio-temporal pentru mine.
Ma rog, m-am regasit in doua personaje construite de el – o infirmiera de la spitalul Salpêtrière de varsta mea (“Visatoarea din Ostende”) si un avocat (“Cei doi domni din Bruxelles” mi se pare).
Concluzia in titlu.
PS : Bine acum, eu il recomand, dar acum depinde si de papilele dvs. gustative.
Comments
Post a Comment